Nota Cinemateca.eu: 7.25/10 (nota Laura: 7; nota Marcel: 7.5)
Regia: Brad Anderson
Gen: thriller
Morala: Nu crede nimic din ce auzi si doar jumatate din ce vezi.
Al de nu s-a simtit macar o data in viata nebun sa ridice o mana si sa zica piua. Desi, conform practicii, daca simte ca a luat-o pe campii, nu e chiar nebun...
"Eliza Graves" e o adaptare cu un aer (probabil) nedorit modernist al scurtei povestiri “The System of Doctor Tarr and Professor Fether”, semnata de reputatul Edgar Allan Poe. In ciuda reprosurilor ce s-ar putea aduce peliculei, ramanem cu o idee foarte interesanta. In definitiv, stim cu totii ca aparentele insala, dar cam cat de nebun e smintitul si cam cat de sanatos e normalul? Lucrurile sunt cu talc inchegate, astfel incat povestea poate lua destul de usor calea unei parabole socio-politice, in care secolul al XX-lea debuteaza cu nebunii la putere (asupriti de vechiul sistem si, odata preluata conducerea, lucrurile PAR a merge mai bine asa, dar intr-un cadru izolat si intre acelasi tip de oameni).
![](https://blogger.googleusercontent.com/img/b/R29vZ2xl/AVvXsEjWo3aiAof1gJsyQVOJCt4sdceksVtZ55CE1ig7Tx0ZrWOL46ZWGARPnG7-M1jHLzTNjo01wp0Ab9PgVZY_AocWfbb_U7cDfIZxr8HJnitY3ejEs3ukU1NeKpyMGt71bKZd6YUOv3wWRVM/s320/eliza-graves1.jpg)
Asadar, printre petreceri dansante si personaje care mai de care mai duse cu pluta, psihiatrul Newgate trebuie sa restaureze ordinea, dar lucrurile se complica atunci cand se indragosteste iremediabil de o pacienta (romantismul pare ireal vremilor noastre). Culmea e ca Newgate si-a gasit momentul prielnic pentru a da "lovitura" chiar in noaptea trecerii in secolul al XX-lea. In mod simbolic, desigur. Totusi, stim ca actiunea se petrece in 1899, pe cand secolul nu a inceput in 1900, ci in 1901. Oricum ai da-o, cineva a gresit la calcule!
Trecand peste dualitatea nebun-sanatos, dezvoltata inteligent in toate directiile posibile si a unor idei noi pentru acea vreme (electrosocuri, metode alternative de tratament), scenografia pare superficiala, incropita, peste care se aseaza o atitudine a personajelor de 2009 si nu de 1889, asa cum s-a intentionat. Unde mai pui ca doamna Kate Backingsale e o frumusete cat se poate de contemporana, cu un machiaj demn de revista Cosmopolitan! Din pacate, aceste neajunsuri au daunat serios atmosferei (pe care o stim macabra, din scrierile lui Poe), atmosfera care s-ar fi completat excelent cu personajele sinistre. Altfel, intentia e laudabila, dar ramane la stadiu de intentie.
In loc de concluzie, bine a zis cineva din sala, dupa terminarea filmului: "Ca la nebuni, dom'le!"...