Captain America: The Winter Soldier / Capitanul America: Razboinicul Iernii (2014)

Autor articol: Marcel Prost 

Regia: Anthony Russo, Joe Russo, Joss Whedon 

Gen: actiune, aventura, fantastic

Nota Cinemateca: 7,75 (Nota Laura: 7,5/10; Nota Marcel: 8/10)

Morala: Facerea de bine...

Multumim Forum Film pentru invitatie!

Am intrat in sala cu niste asteptari lasate de tot in vine, dupa "The First Avenger" la care nici macar n-am vrut sa ma duc, dupa "Thor" 1&2 si dupa "Avengers" care s-a scos mai mult prin auto-ironie... Dar, iaca, "Razboinicul Iernii" a rupt pisica departe de trunchi, suficient de departe cat sa ma scoata din sala multumit ca dupa un film bun de actiune.

Cea mai frumoasa parte e ca filmul nu e plin de rahat, unde prin "rahat" insinuez, in principiu, macho-isme, pitzi-sme si patriotisme serbede, dar si momente si replici din putul gandirii, care sa te faca sa te rusinezi de vremea cand faceai la fel in clasa a doua. "Razboinicul Iernii" e destul de aproape de un film fara frustrari, ceea ce, pentru Marvel e o noutate, in ultima vreme.

Pe locul doi la bucurii - camera si scenografia. Faine, iar in amestec cu CGI si cu "low-tech stunts" rezulta un film foarte placut la vedere, imersiv si impresionant. Pe locul trei - sunetul. Cu cateva exceptii, sunetul e excelent, face ce trebuie, te ajuta sa ramai in film si comunica ce trebuie, cand trebuie. (De precizat ca iMax).

Pe locul patru la bucurii - masina lui Nick Fury.

La categoria "Nu asa de mari bucurii" - povestea (care, inteleg, urmeaza si nu prea linia benzilor desenate), desi moderna, de esenta socio-politica si cu oarecare dimensiune morala - e totusi un pic cam prafuita. E drept, a fost gandita in anii 70, in contextul razboiului rece, dar parca prea da filmului un aer de anii 90, si e pacat. E drept, Snowden e un subiect prea fierbinte, insa era mult mai dragut daca nu aruncau pisica la inamicul sovietic, si-o tineau la ei in gradina, acolo unde-i e si locul... O sa vedeti ce vrea sa spuna poetul.

Tot "nu prea mare bucurie" - actorii. Sa-i dam, totusi, Cezarei ce-i al Cezarei - Scarlett Johansson arata de "Playboy", dar joaca de "Cutezatorii", Redford e bine ca a mai putut memora tot rolul, iar Jackson - de voie, nici prea-prea nici foarte-foarte. 

Categoria "Tristeti adevarate" - Chris Evans, abonat si el tot la "Cutezatorii", individ pe care l-am suspectat mai mereu ca a dat orice profunzime pe o bruma de sex-appeal (cred, parere de barbat); dar daca am avea toti de ales!... Urmatorul nepotrivit este insusi Razboinicul Iernii, Sebi al nostru; baiat finut si blajin, se potriveste in rol ca o capra in cizme. Personajul e conturat slabut, razboinicul isi tine mana bolnava pe-afara, ca sa intelegem mai bine ca ea e cea de metal, nu cealalta, dar pentru parghia musculara n-au intrebat si ei pe cineva care sa fi vazut vreodata in viata un manual de anatomie.... Omul rupe cu manutza minune de toate, ridica masini si smulge acoperisuri ca o bruta cu creierul spalat ce este. In sfarsit, sper sa il distribuie data viitoare in ceva care sa-i vina mai bine, ca in rolul asta i-a venit precum costumul de inmormantare al strabunicului. N-as putea spune daca e un actor bun sau ba. 

"Alte mari tristeti" - cele cateva exceptii de la "filmul nu e plin de rahat" - cateva clisee fara de care filmul ar fi fost mai bun: sacrificiul inutil, numaratoarea inversa pana aproape de 0 inaintea marilor explozii, cascheta Capitanului (pe bune, ceva mai apropiat de o tichie n-am mai vazut demult; ar putea avea propriul ei rol intr-un film cu prosti, daca ma gandesc bine) si, ultima pe lista dar nu cea mai putin importanta - Mama Rusia, un babau anacronic. Cel putin pentru America, nu si pentru Ucraina...

Drept concluzie: Filmul e impresionant, merita vazut, fara indoiala, chiar si de doua ori. E peste asteptari, si nu se vrea vreun munte de stil sau filosofie. Stati pana dupa ce va dau afara din sala, sunt doua scene ascunse dupa credits.